REPERE ALE ÎNVĂŢĂMÂNTULUI EDUCAŢIONAL, FORMATIV ŞI INFORMATIV BRAŞOVEAN

    Braşovul şi zonele adiacente au constituit de-a lungul vremii un punct de referinţă notabil în istoria culturală, comercială şi industrială a Transilvaniei şi a întregii ţări.

    Placă turnantă, nu numai în comerţul cu Ţările Române dar şi între Europa Centrală şi Levant, Braşovul s-a remarcat şi printr-o susţinută ascensiune a meseriilor. La sfârşitul secolului al XVIII-lea documentele confirmă existenţa a 43 de bresle, grupând aproape 2000 de persoane. Dispariţia meseriilor de tip medieval conduce spre mijlocul secolului al XIX-lea la apariţia treptată a industriei de fabrică, de tip capitalist. Braşovul şi Ţara Bârsei erau considerate cele mai dezvoltate regiuni ale Transilvaniei. Dezvoltarea impetuoasă a unor industrii performante, competitive pe plan european, atât în perioada modernă cât şi în cea interbelică nu ar fi putut avea loc fără susţinerea datorată unui sistem de învăţământ, instruire şi cercetare, adecvat bineînţeles perioadelor istorice parcurse.

    Şcolile care au făcut faima Braşovului au avut la începuturi un caracter umanist; pe lângă acestea s-au creat şi dezvoltat în timp, în corelaţie cu necesităţile momentului şi tendinţele care se prefigurau, şcoli cu caracter comercial şi profesional.

    Câteva momente din cronologia paşilor parcurşi de învăţământului braşovean de-a lungul vremii sunt relevate mai jos:

    Ø 1495 – cronica bisericii „ Sfântul Nicolae ” ne informează că în Şcheii Braşovului „s-au zidit sfânta biserică şi ŞCOALA”;

    Ø 1533 – Johannes Honterus, umanist braşovean de faimă europeană, înfiinţează la Braşov primul gimnaziu umanist de pe teritoriul actual al României;

    Ø 1543 - apare la Braşov primul regulament şcolar din ţară, elaborat de Johannes Honterus, sub denumirea de „Constitutio Scholae Coronnensis” ; sunt angajaţi primii lectori (profesori de grad superior) aduşi din străinătate. Gimnaziul honterian atrage elevi din toate zonele Transilvaniei şi chiar din ţări limitrofe;

    Ø 1547 - se inaugurează prima bibliotecă şcolară şi publică, una din cele mai renumite ale Transilvaniei acelor vremi;

    Ø 1558 – îşi începe activitatea prima şcoală maghiară din Braşov;

    Ø 1786-1796 – urmând trendul unui învăţământ complex, corespunzător şcolilor „naţionale neunite” conduse de la Sibiu de braşovenii Dimitrie Eustatievici şi Radu Tempea, şcoala şcheiană satisface criteriile sistemului de învăţământ public, specificate în actul oficial al Transilvaniei „Ratio Educationis 1770-1794”;

    Ø 1834 – ca urmare a aplicării Decretului de concivilitate din anul 1781 al lui Iosif al II-lea şi a eforturilor susţinute ale lui George Bariţiu, se înfiinţează

    prima şcoală comercială la Braşov;

    Ø 1842 – ia fiinţă „Şcoala comercială” cu limba de predare germană, condusă de Carl Maager, care în 1848 devine „Şcoala economică germană”;

    Ø 1850 – se înfiinţează Gimnaziul românesc „Andrei Şaguna” (azi Colegiul naţional „Andrei Şaguna”), care a dat ţării 47 de membri ai Academiei Române (foşti elevi şi profesori) şi 5 membri ai Academiei de Ştiinţe Tehnice din România;

    Ø 1869 – se creează „ Asociaţiunea pentru sprijinirea învăţăceilor şi sodalilor români meseriaşi din Braşov” care îşi propunea să-i ajute pe învăţăceii şi sodalii români „să frecventeze un curs de învăţământ corespunzător calificării şi chemării lor” , „ să trimită pe sodalii talentaţi în străinătate spre a se califica” prin stagii la : Viena, Paris, Muenchen, Leipzig, Dresda, Bruxelles, Liege, Londra etc. ;

    Ø 1873 - încep cursurile „Şcolii pentru învăţăceii români de la meserii de pe lângă Gimnaziul românesc”;

    Ø 1874 – îşi începe activitatea „Şcoala superioară de comerţ”, devenită în anul 1918 Şcoala superioară de comerţ „Andrei Bârseanu” şi ai cărei absolvenţi îşi puteau continua studiile în cadrul „Academiei comerciale” ;

    Ø 1881 – se deschid cursurile Şcolii industriale săseşti (Gewerbeverein Schule) şi ale Şcolii serale de meserii (cu limba de predare maghiară);

    Ø 1885 – se înfiinţează „Academia comercială” cu limba de predare maghiară, care îşi va desfăşura activitatea până în anul 1919;

    Ø 1885 – este creată „Şcoala industrială pentru prelucrarea lemnului” care va funcţiona până în anul 1918;

    Ø 1919 - îşi începe activitatea “Şcoala industrială de arte şi meserii”, care din 1928 se va numi “Şcoala superioară de arte şi meserii”;

    Ø 1934 - se deschid cursurile „Liceului comercial reformat” cu limba de predare maghiară, care va fiinţa până în anul 1948;

    Ø 1940 septembrie – ca urmare a Dictatului de le Viena, Academia de înalte studii comerciale şi industriale din Cluj se mută la Braşov, unde îşi va desfăşura activitatea până în 1948 când va fi desfiinţată abuziv de regimul comunist;

    Ø 1948 – încep cursurile Institutului forestier din Braşov;

    Ø 1949 – ţinând seama de infrastructura industrială a oraşului Braşov şi de potenţialul de dezvoltare a acestuia, a fost înfiinţat Institutul de Mecanică din Braşov, ca urmare a iniţiativei unui grup de ingineri, membri ai Asociaţiei Generale a Inginerilor din România (AGIR);

    Ø 1956 – an important în istoria învăţământului superior braşovean când în baza HCM nr. 1535/1956, prin unirea Institutului de Mecanică cu Institutul Forestier se înfiinţează Institutul Politehnic din Braşov în structura căruia erau înglobate trei facultăţi: Facultatea de Mecanică, Facultatea de Silvicultură şi Facultatea de Automobile şi Tractoare;

    Ø începând cu anii ’70 se creează şi îşi încep activitatea la Braşov o suită de institute şi centre de cercetare ştiinţifică de importanţă naţională: ICPAT (Institutul de cercetări pentru automobile şi tractoare), filială a INMT Bucureşti, CCSITT (Institutul de cercetări ştiinţifice şi inginerie tehnologică pentru tractoare), CCSITA (Institutul de cercetări ştiinţifice şi inginerie tehnologică pentru autovehicule), INAR (Institutul de cercetări pentru autovehicule rutiere) etc.

    Ø 1971 – prin fuzionarea Institutului Politehnic cu Institutul Pedagogic ia naştere Universitatea din Braşov;

    Ø 1991 – constituie un moment de referinţă pentru învăţământul superior braşovean: Universitatea primeşte numele de Universitatea Transilvania din Braşov .




    BRAȘOVENI, PIONIERI AI PROGRESULUI TRANSILVANIEI


         
       Gheorghe Bariţ (1812-1893)   Karl Maager (1815-1887)    Bartolomeu Baiulescu (1831-1909)