Facultatea de Alimentatie si Turism > Cercetare > ORGANIZARE

CONDUCĂTORI DE DOCTORAT

Nr.crt.

Conducători de doctorat

Domeniul de studii universitare de doctorat

1.

Prof. dr. ing. Simion POPESCU

Inginerie Mecanică

2.

Prof. dr. ing. Gheorghe BRĂTUCU

Inginerie Mecanică

3.

Prof. dr. ing. Florean RUS

Inginerie Mecanică

4.

Prof. dr. ing. Carol CSATLOS

Inginerie Mecanică

5.

Prof. dr. ing. Romulus GRUIA

Inginerie și Management

6.

Prof. dr. ing. Habil. Liviu GACEU

Inginerie și Management


PLAN

de cercetare ştiinţifică
Centru de cercetare 06 - EBIOTEFA

(termen scurt şi pe perioada 2014-2020)


1. Introducere
Cercetarea ştiinţifică din Facultatea de Alimentaţie şi Turism se desfăşoară prin administrarea Departamentului IMAT în cadrul instituţionalizat la ICDT - Lab.10 / Centrul de cercetare:
Eco-biotehnologii şi Echipamente în Alimentaţie şi Agricultură
În strategia de dezvoltare a cercetării ştiinţifice universitare se adoptă pentru perioada următoare principiul interdisciplinarităţii şi vizibilităţii. Astfel, susţinerea unei dinamici accelerate în cercetare, respectiv de a avea rezultate ale cercetării cât mai rapid. De aceea C.06 urmăreşte strategic evoluţia ca sistem deschis, in retea de cercetare (la nivel local şi naţional):
- Interdisciplinaritate în Institut ICDT: C.03 (pe resurse naturale), C.01 (pe optimizări
energetice şi mediu, aplicate la agricultură, alimentaţie, turism), pe probleme
de chimie, de medicina, dar şi alte dep.
- Dezvoltare eco-biotehnologii alimentare in colaborare cu: DSVSA Braşov
- Dezvoltare agroecologie in colaborare cu: INCD Cartof şi Sfecla Zahar Braşov
- Dezvoltare agromontanologie şi agroturism in colaborare cu: ICD Pajişti Braşov
- Dezvoltare sisteme tehnice, optimizare si mentenenta echipamente agro-alimentare
in colaborare cu INMA Bucuresti.
Tot ca principiu, Centrul EBIOTEFA are în vedere colaborarea internaţională şi participarea la proiecte europene.
Planul de cercetare se bazează pe strategii şi acţiuni pe termen scurt (anual) şi pe termen mediu (2014-2020).
2. Obiective
Obiectivele de bază ale planului de cercetare al Centrului EBIOTEFA se referă la:
 Găsirea de soluţii prin cercetări îndreptate spre reorientarea sustenabilă a producţiei agro-alimentare în condiţiile specifice ale sec.XXI şi ridicarea calităţii alimentaţiei umane prin noi ALIMENTE PROIECTATE, respectiv prin prototiparea de alimente sanogene, respectiv bioalimente, aditivi nutritivi, nutraceutice, preparate de protecţie etc., pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a creşterii longevităţii, pe direcţia BIOTEHNOLOGIILOR ECOLOGICE sau a ECO-BIOTEHNOLOGIILOR.
 Găsirea de soluţii prin cercetări îndreptate spre eradicarea sărăciei în mediul rural, de diversificare ocupaţională şi crearea de noi locuri de muncă prin TRANSFER TEHNOLOGIC (atât tehnologii specifice sau componente ale acestora, cât şi de îmbunătăţire a randamentului sistemelor tehnice -utilaje şi echipamente agro-
alimentare) şi, respectiv, de eficientizare a agriculturii gospodăriei ţărăneşti pe direcţia AGROTURISMULUI.
Îndeplinirea obiectivelor Centrului de cercetare EBIOTEFA este asigurată prin următoarele pârghii:
aplicarea principiilor managementului calităţii totale in organizarea si conducerea activităţilor;
planificarea si eficientizarea dezvoltării moderne si echilibrate pe baza cerinţei de produse de cercetare existente la modul real in momentul de faţă în ţară;
cooptarea in cadrul diferitelor colective de cercetare a celor mai valoroase personalităţi ştiinţifice din ţară şi străinătate;
organizarea de conferinţe, colocvii, reuniuni de lucru care sa favorizeze contactele intre studenţi, universitari si specialişti din industrie;
intermedierea cercetării comune Universitate – Industrie, aceasta putându-se concretiza prin contracte de cercetare, pentru promovarea noilor tehnologii;
publicarea de articole in reviste de prestigiu din tara si străinătate, participare la conferinţe si simpozioane interne si internaţionale;
editare de carte (monografii, manuale universitare, etc.), de reviste de specialitate, rapoarte de cercetare, culegeri tematice, lucrări originale pe plan naţional si local, in forma tipărita si electronica;
realizarea altor servicii si activităţi compatibile cu scopul centrului ce nu aduc atingere intereselor altor persoane fizice si juridice si nu contravin normelor de drept;
3. Planul de cercetare în raport cu strategia natională a Romaniei în perioada 2014-2020
Dintre ideile mai importante ale strategiei naţionale reţinem cîteva care pot fi abordate direct sau indirect în planul strategic al Centrului EBIOTEFA.
Astfel, reţinem că se va accentua valorificarea capitalului natural unic (spre exemplu proiectul european strategic Centrul Internaţional de Studii Avansate Dunăre – Delta Dunării – Marea Neagră, în care România deține un loc privilegiat), exploatarea resurselor naturale remarcabile (excelent potențial al solului pentru o agricultură performantă, resurse minerale şi energetice) şi, nu în ultimul rând, valorificarea resursei umane al cărei potențial este deja demonstrat (cercetători ştiințifici cu vizibilitate şi recunoaştere internațională). De asemenea, Strategia CDI 2014-2020 îşi propune racordarea provocărilor naționale şi a potențialului autohton cu provocările globale sau europene, fără însă a prelua automat alte modele şi strategii. Este mesajul explicit transmis inclusiv de Comunitatea Europeană prin noua paradigmă de specializare inteligentă. Conform propunerilor legislative privind politica de coeziune pentru perioada 2014-2020, adoptate de Comisia Europeană în octombrie 2011, strategiile naționale de cercetare şi inovare sunt chemate să promoveze specializarea inteligentă. Pe scurt,
SPECIALIZAREA INTELIGENTĂ înseamnă identificarea caracteristicilor şi atuurilor unice ale fiecărei țări şi regiuni, evidențierea avantajelor competitive, precum şi cooptarea părților interesate şi a resurselor de la nivel regional şi național în jurul unei viziuni axate pe maximizarea impactului socio-economic al cercetării-dezvoltării-inovării.
Strategia Națională CDI 2014-2020 are ca ţintă clară ideea de a angrena eficient cercetarea, dezvoltarea tehnologică şi inovarea cu sectorul economic prin promovarea şi susținerea unor politici pentru: (a) revigorarea sectoarelor tradiționale ce generează o valoare adăugată mare; (b) dezvoltarea de noi activități economice prin intermediul unor schimbări tehnologice radicale şi a unor inovații majore; (c) exploatarea unor noi forme de inovare ce includ inovarea orientată către utilizator, inovarea socială şi inovarea în zona serviciilor.
Studiile prospective finalizate în 2011 (NANOPROSPECT – Nanotehnologia în România, CRIS – Studiu Prospectiv în Domeniul Ştiința Serviciilor, PROSEV – Orientări Strategice şi Direcții CDI în Domeniul Energiei Verzi, STRATEC – Terapii Celulare în Dezvoltarea Medicinii Regenerative) se constituie ca input pentru elaborarea Strategiei CDI 2014-2020, oferind atât o inventariere a potențialului CDI la nivel național, cât şi scenarii de dezvoltare şi consolidare pentru orizontul de timp 2020. Este clar că în domeniile cu potenţial se poate atinge masa critică din punct de vedere al resursei umane şi a infrastructurii de cercetare, urmând a fi preliminat riguros potențialul impact socio-economic, respectiv asupra creşterii calității vieții, pentru a se constitui ca priorități ale Strategiei CDI 2014-2020.
Traseul firesc al ideilor validate prin cercetare fundamentală către dezvoltarea tehnologică şi transferul inovativ în produse, tehnologii şi servicii performante nu mai trebuie să rămână la stadiul de deziderat. Indicatorii de rezultat, de tip scientometric-cantitativ, au luat locul obiectivelor cercetării academice mai ales în condițiile în care au fost adoptați drept condiții de eligibilitate la competițiile de granturi şi proiecte. Este clară necesitatea adoptării unui model în care mai întâi cercetătorii îşi racordează eforturile la prioritățile CDI, urmând ca diferitele categorii de indicatori să ofere o apreciere corectă şi obiectivă a calității şi performanțelor rezultatelor obținute.
Din cele precizate devine oportun pentru planul de dezvoltare al cercetării în Centrul EBIOTEFA, că trebuie să consolidăm paşii făcuți în direcția validării la nivel internațional a rezultatelor obținute în primul rând prin efortul de soluționare a problematicilor prioritare la nivel regional pe direcţie de agro-alimentaţie şi turism. Cu alte cuvinte, specializarea inteligentă şi internaţionalizarea activităţii noastre de cercetare devine o prioritate pentru anii ce vin.
4. Planul strategic de cercetare al Centrului EBIOTEFA
Fără intenţia de a epuiza subiectul, considerăm oportun de a avea în vedere următoarele aspecte:
[1]. Dezvoltarea unor tehnologii sigure, economice si prietenoase mediului (nepoluante) prin
valorificarea extractelor de substanţe bioactive din materii prime vegetale, destinate fabricarii produselor alimentare, farmaceutice şi cosmetice:
(a) extractie in gaze lichefiate la presiune subcritica (b) extractie in camp de ultrasunete (c) extractie la rece prin percolare fortata [2]. Dezvoltarea unei game de alimente funcţionale, inclusiv de suplimente nutritive, nutraceutice etc., personalizate pentru supraponderali si diabetici realizate cu extractele rezultate prin noile tehnologii de extractie dezvoltate la tema 1. [3]. Proiectarea si realizarea unor alimente sanogene conţinând ingrediente sigure, eficiente, cu o prezentare atractiva (food-friendly) sub forma de siropuri concentrate, băuturi răcoritoare tonice si reconfortante, jeleuri etc. [4]. Proiectarea unor ingrediente alimentare si alimente pentru ameliorarea digestiei vizand reglarea tranzitului intestinal, reglarea continutului de acid gastric si realizarea unei digestii complete.
[5]. Proiectarea unor ingrediente alimentare si alimente specifice, necesare persoanelor suferinde sau predispuse unor anumite afectiuni cognitive sau de energetism (celular).
[6]. Evidentierea analitică a unor xenobiote si efectele lor asupra unor biosisteme.
[7]. Studiul analitic privind capacitatea antioxidanta a unor compusi biologic activi
[8]. Studii farmacodinamice asupra unor substante biologic active cu potential de utilizare in suplimente nutritive si produse fitofarmaceutice sau de nutricosmetică.
[9]. Studii privind optimizarea şi eficientizarea sistemelor tehnice din domeniul agro- alimentar şi agroturistic.
[10]. Studii de certificare, omologare şi transfer tehnologic în domeniul agro-alimentar şi al industriei turismului.
4.1. Strategie pe programe de cercetare
În dorinţa de a acoperi preocupările complexe ale cercetătorilor universitari/cadre didactice din Facultatea de Alimentaţie şi Turism, Departamentul IMAT, arondaţi în Centrul de cercetări EBIOTEFA au fost introduse în planul strategic 4 programe de cercetare pe termen mediu (2014-2020). Menţionăm că programele de cercetare se vor materializa prin teme punctuale de proiecte, granturi de cercetare, contracte de cercetare (cu terţi) şi prin teme de doctorat. În sinteză vom prezenta programele şi vom exemplifica cu o serie de teme de cercetare cu impact economic şi social important.
Program I:
Valorificarea resurselor genetice vegetale, fungi şi animale din arealul autohton şi realizarea de alimente şi preparate sanogene (cu valoare ecologică, biologică, igienică şi terapeutică adăugată).
Exemple teme de proiecte:
- Cercetări privind calitatea eco-bio-produselor agro-alimentare de şi valorificare a resurselor genetice de origine vegetală şi/sau animală din arealul agrosilvopastoral şi din unităţi zootehnice, cu precădere din arealul montan.
- Studii privind optimizarea unor tehnologii privind analiza şi certificarea produselor agro-alimentare tradiţionale şi a celor de înaltă calitate („bio”).
Program II:
Realizarea şi dezvoltarea eco-biotehnologiilor pentru agricultura modulară.
Exemple teme de proiecte:
- Dezvoltarea sistemului de agricultură modulară prin realizarea unui parc ştiinţific şi tehnologic, cu centru pilot de cercetare-dezvoltare şi transfer de tehnologie pentru realizarea de microîntreprinderi de producţie adaptate gospodăriilor ţărăneşti şi pentru integrarea noului mod de producţie în ecopolis-urile viitorului (acronim: AGROVITAL)
- Realizarea şi dezvoltarea biotehnologiilor tradiţionale şi a celor ecologice aplicate în gastrotehnie (modificarea alimentelor în timpul preparării lor culinare) şi în gastronomia moleculară.
Program III:
Optimizarea sistemelor tehnice şi creşterea fiabilităţii şi mentenanţei utilajelor şi echipamentelor folosite în tehnologiile agricole şi alimentare moderne.
Exemple teme de proiecte:
- Cercetări privind optimizarea sistemelor tehnice în vederea identificării de metode şi tehnici necesare pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice asupra producţiei agro-alimentare.
Program IV:
Diversificarea şi optimizarea produselor turistice complementare producţiei agro- alimentare
Exemple teme de proiecte:.
- Dezvoltarea turismului sustenabil şi adaptarea eco-biotehnologiilor şi a sistemelor tehnice la industria turismului verde şi a conexiunilor sale: agroturismul, turismul rural, cultural şi de aventură.
4.2. Strategia de cercetare pe termen scurt
În sinteză, dintre temele cu implementare imediată pe direcţie eco-biotehnologică alimentară pe care le planificăm se pot aminti următoarele:
 Cercetări referitoare la procesarea primară a resurselor vegetale în vederea obţinerii de extracte lipo- şi hidrosolubile
 Cercetări privind realizarea de extracte liposolubile standardizate în anumite substanţe bioactive (ex.: silimarina, hiperforina ş.a.).
 Cercetări privind realizarea de extracte hidrosolubile în mediu acid şi bazic, standardizate în anumite substanţe bioactive (ex.: hipericina, resveratrolul ş.a.).
 Esalonarea prioritizată a conceperii şi prototipării unor produse alimentare inovative.
 Cercetări ale evoluţiei arealelor cu risc de instalare a plantelor cu potenţial invaziv (monitorizare pe teren, cu analiza a mecanismului de invazie (foto, harti, grafice de evoluite, solutii de combatere si valorificare (ex. relizare de produse brevetabile, procedee si tehnici brevetabile etc.)
 Cercetări eco-biotehnlogice privind valorificarea economică a plantelor invazive, cu obţinerea de substanţe bioactive valoroase şi cu standardizarea capacităţii energetice.
 Realizarea unei baze de date (atat tip genoteca - seminte -, dar si ca software) a resurselor vegetale din zona premontana si montata in cadrul Centrului EBIOTEFA
Dintre temele de cercetare planificate pe direcţia dezvoltării industriei turismului menţionăm:
 Program de cercetare de piaţă privind analiza cantitativă şi calitativă a cererii turistice,
rezultatele economice şi forţa de muncă din cadrul unităţilor de cazare turistică din
zona de centru a României.
 Studiu privind fundamentarea strategiei de dezvoltare durabilă a turismului rural şi a agroturismului în judeţul Braşov.
 Turismul şi comunităţile locale – mit sau realitate în ecuaţia dezvoltării.
 Evaluarea potenţialului turistic din judetul Braşov, in scopul eficientizării activităţii şi a valorificării sustenabile.
Dintre temele de cercetare planificate pe termen scurt pe direcţia ingineriei mecanice, privind optimizarea şi inovarea tehnologică a sistemelor tehnice, se pot menţiona:
4.3. Strategia de finanţare a programelor de cercetare
Sunt prevăzute următoarele surse de finanţare în afara bugetului de stat:
- finanţare atrasă prin proiecte;
- prin servicii către terţi (certificări alimente bio, eco, tradiţionale etc. ; studii ; expertize ;
consultanţă etc.)
- prin vânzare de produse ale cercetării (brevete, tehnologii, metode de lucru, software etc.)
sau de produse tip bioaliment (suplimente nutritive, nutraceutice, alimente functionale
etc.)
- prin expertizare şi evaluare ecologică a unităţilor agro-alimentare şi turistice.
5. Plan de diseminare a rezultatelor cercetarii
5.1. Publicatii / brevete / vanzare tehnologii
- susţinerea în continuare a revistei proprii : JEAT- Journal of EcoAgriTourism;
- publicare articole ştiinţifice în reviste de prestigiu din străinătate;
- brevetarea rezultatelor cercetării.
5.2. Dezvoltare colaborari / afilieri / conferinte
- susţinerea desfăşurării ca bienală a conferinţei ştiinţifice organizată de structurile Facultăţii de Alimentaţie şi Turism: Conferinţa internaţională BIOATLAS - Noi cercetări în alimentaţie şi turism.
6. Integrarea resursei umane a Centrului EBIOTEFA în activitatea de cercetare din perioada 2014-2020
Urmare a planului de cercetare descris urmează gruparea cercetătorilor pe teme de interes şi pe direcţiile de cercetare ale celor două secţii ale Centrului EBIOTEFA (grupurile de lucru pot fi şi intre secţii, precum şi cu alte centre din ICDT). Aceste grupări formează nucleele pentru viitoarele consorţii naţionale şi internaţionale pentru propunerea de proiecte.


Consiliul Stiintific al Centrului EBIOTEFA,
Coord.Centru,
Prof.Univ.Dr.Ing. Habil. Liviu GACEU