Istoric

Istoricul FACULTATII DE STIINTE ECONOMICE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR
 
La 14 noiembrie 1920, s-au inaugurat la Cluj cursurile in limba romana ale Academiei de Inalte Studii Comerciale si Industriale. Dupa doua decenii de functionare in Cluj, in toamna anului 1940, dupa Dictatul de la Viena (30 august 1940), prin care Transilvania a fost arbitrar scindata, Academia de Inalte Studii Comerciale si Industriale s-a stabilit la Brasov, vechi si important centru industrial si comercial, cultural, de unitate nationala si limba romaneasca.
In primii ani de functionare a institutiei la Brasov, conditiile erau destul de vitrege: arhiva si rectoratul Academiei erau adapostite in doua camarute de la Camera de Comert, cursurile se tineau in clase de la liceul romano-catolic si dimineata chiar in sala cinematografului „Astra”.
Inceputul anului universitar 1940/1941 a adus, dupa cutremurul din 10 noiembrie 1940, si necazul cu rebeliunea legionara. Atunci, o parte dintre studenti s-au lasat antrenati in actiuni nefaste, oprind chiar pe unii profesori de a mai tine cursuri. Noroc ca acest fenomen social, neacceptat de populatie, a tinut putin.
In aceste conditii, Brasovul se umpluse de refugiati. Multi erau studenti, care dormeau pe unde apucau, chiar in salile de asteptare de la gara. Un mic grup de cadre didactice (avocati si alte profesiuni), multi studenti si elevi, toti refugiati, s-au constituit in asociatia „Ardealul de Nord”, care avea ca obiectiv intoarcerea la vatra de geneza si desfiintarea granitei absurde ce taia atat de hain trupul tarii. Activitatea acestei asociatii a refugiatilor se derula in conferinte publice urmate de programe artistice unde se discuta problema revenirii la vechile granite. Era renumit corul studentilor de la Academia Comerciala, condus tot de studenti. De asemenea, asociatia aduna fonduri si imbracaminte de la populatie pentru a ajuta pe refugiati, mai ales ca numarul tinerilor crestea, acestia trecand clandestin granita numai cu ce aveau pe ei.
In al doilea an de studiu, 1941/1942, Academia avea doar cinci sali de curs: la Liceul „Dr. Ioan Mesota”, la Biblioteca „Astra” si intr-o aripa a Camerei de Comert. Abia din al treilea an academic de refugiu, gratie energiei si dinamismului profesorului Victor Jinga,noul rector al Academiei, se obtine un spatiu mai potrivit pentru desfasurarea activitatii institutiei. In conformitate cu hotararea Ministerului Educatiei Nationale, cladirea Scolii Comerciale „Andrei Barseanu” este pusa la dispozitia Academiei Comerciale. Secretariatul de Stat al Romanizarii a dat in folosinta pentru invatamantul superior pensiunea „Siesta”, unde s-a amenajat caminul de fete si cladirea din strada Lunga nr.5 (fost hotel, in care a locuit si domnitorul Alexandru Ioan Cuza in drumul sau catre exil in 1866, fost corp „O” al Universitatii Transilvania), unde au functionat caminul de baieti si cantina. Academia a mai primit doua localuri, in care s-au organizat Institutul de Stiinte Economice si Sociale si Institutul de Limbi moderne. Caminele si cantina au fost foarte bine amenajate cu fondurile primite de la stat, dar capacitatea lor era redusa. Baza materiala incepea sa se contureze, cu frumoase perspective, dar nu putea tine pasul cu cresterea continua a numarului de studenti.

Anul de studii

1940-1941

1941-1942

1942-1943

1943-1944

1944-1945

1945-1946

1946-1947

1947-1948

1948-1949

1949-1950

Studenti

1024

520

540

704

560

1128

1310

1744

1492

1420


Situatia prezentata in tabelul de mai sus, reportata la capacitatea celor doua camine (in total 220 de locuri), arata ca, in perioada brasoveana, la fel ca si in etapa de la Cluj, problema spatiului de invatamant era pe primul plan al preocuparii conducerii institutiei, fara sa poata primi o rezolvare corespunzatoare. Este adevarat ca se elaborase un proiect de dezvoltare a localului central al institutiei, dar acesta nu s-a putut realiza, deoarece in anul 1950 unitatea de invatamant economic superior din Brasov a fost mutata la Iasi.
In anul 1942 a aparut o noua lege a invatamantului superior, incluzand dispozitii obligatorii si pentru Academiile Comerciale privind probleme de recrutare a cadrelor didactice, organizarea cursurilor, modificarea unor programe de invatamant, fara a afecta structura anilor de studiu si a sectiilor de specializare. Meritul acestei legi a fost acela ca a concentrat multiplele probleme privind invatamantul superior, dispersate in mai multe dispozitii legale.
In perioada 1942-1943 s-a procedat la ocuparea de posturi vacante de profesori si conferentiari si, in special, la infiintarea si ocuparea mai multor posturi de asistenti. S-a modificat mult stilul de munca in activitatea didactica. Astfel, au fost numite prin concurs pe posturile vacante urmatoarele cadre didactice:
*la Catedra de contabilitate generala, profesor dr. Dumitru Voina;
*la Catedra de limba germana, profesor dr. Ion Gherghel;
*la Catedra de stiinta finantelor, profesor dr. Eugen Demetrescu;
*la Catedra de geografie economica, profesor dr. Laurian Somesan;
*la Catedra de economie politica, conferentiar dr. Augustin Tataru;
*la Catedra de matematici comerciale, conferentiar dr. Ioan Armeanca;
*la Catedra de istorie economica, conferentiar dr. Emil Micu.
De asemenea, au fost numiti urmatorii asistenti: dr. Dan Raducanu si Ion Tocitu la Catedra de economie politica, dr. Vasile Pop la Cooperatie, dr. Ion Basarab la Drept comercial, dr. Vasile Gionea 40la Catedra de politica sociala. In felul acesta, s-a ajuns ca in anul academic 1942/1943 la Academia Comerciala din Brasov sa existe 15 profesori, 3 conferentiari, un sef de lucrari si 12 asistenti. De la doua sectii de specializare la inceput (1922/1923) s-a ajuns la trei sectii, in 1943:
* sectiunea I:          Stiinte economice, financiare si sociale;
* sectiunea II:         Economie publica;
*sectiunea III:         Industriala si bancara.
Durata studiilor era de patru ani.
In luna februarie a anului 1943 s-a organizat Societatea academica „Andrei Muresanu”  a studentilor de la Academia Comerciala cu trei sectii: artistica, sportiva si de propaganda culturala.
Etapa anilor 1944-1947 a fost deosebit de framantata. S-a pus problema mutarii Academiei la Cluj, dupa cum rezulta din insemnarile profesorului Dumitru Voina: „Sosise momentul sa ne inapoiem acolo de unde ne maturase diktatul de la Viena. Nu banuisem ca multi dintre cei ce manifestau entuziasm pentru plecare nutreau in gandul lor alte planuri”.
In pragul vacantei de Pasti 1945, Ministerul Educatiei Nationale a dispus telegrafic luarea masurilor in vederea mutarii imediate a Academiei in orasul de unde fusese dezradacinat. Invocandu-se motivul ca studentii nu ar putea gasi in Cluj adapost si ca sunt in preajma examenelor, rectoratul a cerut amanarea mutarii pana la sfarsitul sesiunii de examene. Dupa incheierea acesteia, la recomandarea Consiliului profesoral rectoratul a cerut amanarea mutarii pana la sfarsitul sesiunii de examene. Dupa incheierea acesteia. la recomandarea Consiliului Profesoral, rectoratul a cerut sa i se puna la dispozitie 50 de vagoane necesare mutarii. Deoarece aceasta cerere nu a putut fi satisfacuta (in acea perioada se transportau pe front trupe), s-a hotarat ca Academia sa functioneze in Brasov si in anul 1945/1946. Ramanerea Academiei la Brasov s-a prelungit si pentru anul universitar urmator. In “Monitorul Oficial” nr.75 bis, partea I din 31 martie 1947, apare Legea pentru fixarea sediului Academiei. Articol unic: Academia de Inalte Studii Comerciale si Industriale din Cluj, actualmente cu sediu la Brasov, va continua sa functioneze in Brasov, in localul Liceului comercial „Andrei Barseanu” ce ocupa in prezent. Pe viitor aceasta Academie se va numi Academia de Inalte Studii Comerciale si Industriale din Brasov. Brasovul a devenit astfel un centru universitar definitiv. Tot in aceasta perioada s-au alocat fondurile necesare sporirii spatiului vechii cladiri, cu o aripa noua orientata spre cladirea Regionalei de Cai Ferate.
In etapa brasoveana, Academia a avut mai multi rectori. Astfel, profesorul Ion Matei, care a fost si la Cluj, a fost inlocuit in toamna anului 1940 cu profesorul Iosif Garbacea, a carui activitate s-a limitat la trei luni. In anii 1941 si 1942, rector al Academiei a fost profesorul Pavel Rosca, iar in anii 1943-1944 rectoratul a fost condus de profesor Victor Jinga, urmat de profesorul Gheorghe Dragos pentru o scurta perioada din anul scolar 1944/1945. Profesorul Nicolae Condeescu a fost rector din 1945 pana la data de 28 august 1947, cand a fost numit profesorul Laurian Somesan. Dupa reforma invatamantului din 1948, Academia Comerciala a fost transformata in Institut de Stiinte Economice si Planificare, care a fost condus in calitate de decan de profesorul Augustin Tataru (1948-1949) si de profesorul I. Tasiedan pana in octombrie 1950, cand Institutul a fost mutat la Iasi.
Mutarea la Iasi a acestui Institut s-a facut sub presiunea factorilor politici, decizie discutabila, avand in vedere ca, ulterior, Brasovul a solicitat ca o unitate de invatamant superior economic sa fie reasezata in acest centru cu o rapida ascensiune industriala si comerciala. Aceasta cerinta s-a realizat dupa exact 40 de ani prin infiintarea in anul 1990 a Facultatii de Stiinte Economice in cadrul Universitatii TRANSILVANIA din Brasov.
Pentru anul academic 1947-1948, s-a intocmit o prezentare de ansamblu a Academiei Comerciale din Brasov (Tipografia Minerva, Brasov, 1948).
Activitatea de cercetare stiintifica imbinata cu cea didactica a cunoscut noi dimensiuni. Revista „Observatorul Social Economic”, fondata in 1931 la Cluj de profesorul G. Moroianu si-a reluat aparitia (Seria a II-a cu nr.1 1943), avand ca director pe profesorul dr. Victor Jinga, iar ca secretar de redactie pe conferentiarul dr. Augustin Tataru. In aceasta revista s-au publicat „studii si cercetari economice de real interes”, dupa cum remarca academicianul V. Malinschi in lucrarea Din trecutul invatamantului superior economic, Editura Academiei, Bucuresti, 1978, pag. 208-209).
Mare parte din rezultatele activitatii de cercetare desfasurate au fost publicate intr-un volum din Analele Academiei de Inalte Studii Comerciale si Industriale Brasov (1941/1944) , cu peste 900 de pagini. De asemenea, la Brasov s-au publicat doua volume de comunicari ale Institutului de cercetari economice si sociale avand ca titlu Economie teoretica, organizare, politica sociala. Comunicari, vol. I, sesiunea 1943/1944 (523 pagini), respectiv vol. II, sesiunea 1944/45 (666 pagini).
Din anul 1930 si pana in anul 1948, la Academia de Inalte Studii Comerciale si Industriale au fost inscrisi la doctorat 105 candidati, din care numai 25 au reusit sa obtina titlul stiintific de doctor in economie, adica 23,80%.
In cele mai multe cazuri, cadrele didactice asigurau cursurile necesare pentru studenti, fie tiparite, fie numai litografiate. De-a lungul unei perioade de peste un sfert de veac, s-a publicat o serie insemnata de lucrari cu caracter didactic. Unele cuprindeau importante referinte istorice si tratau tematica de baza, fundamentala a disciplinei respective. In aceasta categorie putem aminti: Ion N. Evian, Studiul intreprinderilor; George Moroianu,Economia politica; Victor Jinga, Curs de economie nationala; Gh. Dragos, Curs de cooperatie; D. Voina. Curs de contabilitate; Ion V. Tarta, Studiul intreprinderilor; Ion I Lepadatu, Notiuni fundamentale de stiinta finantelor; Augustin Tataru, Stiinta economica si Istoria gandirii economice; D. Hasegan si mai tarziu Al. Barbat, Curs de statistica etc.
Alte cursuri aveau un pronuntat caracter tehnicist. Ele vizau metodologia unor procese economice si uzantele in comertul intern si international, extrem de utile pentru studenti. Astfel, A. Gociman a tiparit un curs despre productia si comertul lemnului; V. Jinga,Productia si comertul international al cerealelor; I. Voinea si mai tarziu S. Nicolau si I. Tanislau au elaborat cursuri despre studiu marfurilor; I. Garbacea, Curs de industrii si meserii; A. Ciortea si I. Iuga, pe urma Sabin si C. Mitrea au elaborat parti din matematici financiare, actuariat, schimburi valutare si asigurari. Au fost elaborate si cursuri cu un profil aparte, dar care tratau probleme necesare a fi cunoscute de catre economisti. Sabin Opreanu si mai tarziu L. Somesan au elaborat cursuri de geografie economica iar M. Dimitrescu, I. Moga si Emil Micu au redactat capitole de curs privind istoria comertului. Studiile de drept ocupau un  loc important in structura invatamantului economic superior. Au fost cursuri de drept civil (prof. I. Matei si Al. Herlea ), de drept comercial si cambial (prof. V. Pop si S. Lupas). De un inalt nivel metodologic, cu efecte pozitive in pregatirea studentilor, erau cursurile elaborate pentru limbile straine si corespondenta economica in limbi straine. Astfel, pentru limba germana au trudit profesorul C. Lacea, I. Gherghel, I. Baciu. A. Mailat; pentru limba engleza profesor I.O. Stefanovici – Svensk si N. Benchea; pentru limba franceza profesor E. Constantinescu Bagdad, N.N. Condeescu, Ilie Haseganu; pentru limba italiana profesor L. Diculescu si P. Constantinescu. Un profil aparte prezenta, pentru pregatirea economistilor, limba si mai ales literatura si corespondenta in limba romana (prof. O. Prie, O. Boitos si Gh. Stoica).
Prin existenta timp de un deceniu a Academiei de Inalte Studii Comerciale si Industriale la Brasov, orasul devine astfel un centru universitar efectiv.   Desigur ca pretentii universitare orasul a avut inca mult inainte: „Gandul unei Universitati romanesti in Ardeal i-a preocupat si pe inaintasii nostri.   Cand brasovenii au inceput cladirea gimnaziului din Groaveri, i-au pus temelii solide pentru ziduri groase pe care se pot inalta alte etaje. In acestea urma sa se adaposteasca mai tarziu Universitatea” (Sextil Puscariu, Memorii, editura Minerva, Bucuresti, 1978, p. 384).          
Perioada Academiei Comerciale la Brasov i-a dat orasului un stil de viata universitara, prin amplificarea activitatilor stiintifice si artistice, prin conferinte publice, institute de cercetare, reviste si alte publicatii, printr-o dinamica miscare a tineretului academic.
Acest material a fost realizat cu ajutorul documentelor puse la dispozitie cu mare generozitate de regretatul profesor si decan al Academiei de Inalte Studii Comerciale si Industriale – profesor dr. Augustin Tataru.
 
 
               
                                                                                                                                                                                                     Prof.univ.dr. Dorin Lixandroiu